Drepturi

Situația actuală a indemnizațiilor pentru creșterea copiilor

19 septembrie 2017

De vineri, 1 septembrie, a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, privind indemnizația pentru creșterea copilului, stabilind o limită maximă de 8.500 lei lunar. Prevederea se aplică atât pentru persoanele care au drepturile stabilite sau solicitate anterior acestei date, cât și pentru situațiile ulterioare. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, cu menținerea cuantumului minim de 85 % din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și cu limitarea la un nivel maxim de 8.500 lei.

Ministrul Muncii anunţă că va plafona indemnizațiile pentru creșterea copiilor între sumele de 5.000 de lei și 10.000 de lei. Ministrul Muncii Olguţa Vasilescu a declarat că nu va mări perioada de timp în care părinții primesc această indemnizație. Ministerul Muncii dorește să limiteze aceste venituri după ce s-a ajuns în situaţia în care unii părinţi încasează şi 35.000 de euro pe lună în timpul concediului. Surse din minister vorbesc despre faptul că vom asista în perioada următoare la un val de astfel de indemnizaţii mari, ce riscă să destabilizeze bugetul.

În luarea acestei decizii au contribuit atât modelele țărilor europene în privința acordării formelor de sprijin pentru perioada concediului de creștere a copilului, cât și faptul că pentru plata drepturilor de indemnizație pentru creșterea copilului în anul 2017, bugetul alocat nu poate acoperi necesarul de 3,4 miliarde de lei, în condițiile menținerii deficitului bugetar sub 3%.

La nivel național există 160.807 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, dintre aceștia circa 1.100 au indemnizații care depașesc 9.000 de lei. În prezent, sunt în plată indemnizații care reprezintă de până la 130 ori indemnizația minimă.

Cele mai mari cuantumuri se regăsesc în:

• București – 159.000 de lei, respectiv 108.700 de lei;
• Arad – 140.000 de lei;
• Vâlcea – 81.000 de lei;
• Constanța – 74.000 de lei;
• cuantumuri de 50.000 de lei – 60.000 de lei putând fi regăsite în București și în județele Galați, Buzău, Dolj, Arad, Dâmbovița etc.

Din suma totală de circa 274 milioane de lei, care se acordă lunar de la buget pentru plata indemnizației pentru creșterea copilului, aproximativ 130 milioane de lei (47,4% din total) reprezintă plăți pentru beneficiarii care primesc cuantumul minim al indemnizației (85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată – 1.233 de lei), iar 1.100 de beneficiari primesc o indemnizație mai mare de 8.500 de lei, primind aproximativ 16 milioane lei lunar (5,9% din total).

În prezent, salariul minim brut este de 1.450 de lei, astfel că indemnizația nu poate fi mai mică de 1.233 de lei. Iar începând cu luna septembrie 2017 intră în vigoare din nou un plafon, ceea ce înseamnă că nicio indemnizație nu va putea fi mai mare de 8.500 de lei.

“Este o practică – femei care rămân însărcinate îşi trec foarte multe venituri. Am ajuns în situaţia în care pentru un singur copil, lunar, se plăteşte o indemnizaţie de 35.000 de euro, adică cam un apartament lunar. În Belgia este concediu după maternitate 4 luni – 771 euro/lunar, în Bulgaria de la 1 la 2 ani – 340 euro/lunar, Germania 2 luni până la un an – 300 până la 1.800 de euro, Polonia 2 ani – 95 de euro, Suedia 3 ani – 326 euro/lună. În România este 85% din veniturile nete realizate timp de 12 luni şi s-a ajuns în situaţia în care se plătesc zeci de mii de euro”, a declarat Olguţa Vasilescu – ministrul Muncii. Aceasta a mai declarat că se gândeşte să modifice şi procentul de 85% : “Nu e normal să plăteşti 16%, şi după să iei 85%, se transformă în industrie. Observăm din anchetele sociale ca sunt foarte multe mămici care nu au un loc de muncă stabil, dar, pentru faptul că scriu pe nişte bloguri, primesc sume de bani fictive şi le primesc pentru un an de zile, plătesc un impozit mai mic. Dacă vreţi o să vă punem la dispoziție o listă cu top 10 beneficiari. Sunt şi fotbalişti care se retrag din activitate, și au contracte de zeci de mii de euro şi nu este corect. E vorba de aproximativ 600 de persoane care au acum în plată sume peste 40.000 de lei şi mi se pare că este prea mult şi este o înşelătorie a statului român. Cu această plafonare nu vom afecta foarte multe persoane, dar cei care au bulversat sistemul vor trebui să se limiteze. Vom plafona la un procent din venit, anul trecut era până la 3.400 de lei”, a mai spus ministrul Muncii.

Legat de perioada de prelungire a concediului pentru creşterea copilului, Olguţa Vasilescu a declarat că: “nu sunt de acord să se prelungească, media în ţările civilizate e de 6 luni”.

Este bine de știut că pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):

• copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
• actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
• actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
• dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
• dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
• orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Acestea se depun, potrivit ordonanței, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrare la sediile agenţiilor teritoriale (unde au fost trimise de primării), acestea fiind comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

Regula este că beneficiarul indemnizației de creștere a copilului nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada concediului maternal, aceasta ducând la suspendarea dreptului la indemnizație – suspendare care va interveni în ziua imediat următoare. Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:

• persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
• cel îndreptățit primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
• beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al cărui nivel nu depăşeşte de trei ori cuantumul minim al indemnizaţiei, stabilit potrivit ordonanței. În acest caz, părintele are voie să obţină venituri impozabile, fără să îi fie suspendată plata indemnizaţiei, dacă acestea nu depășesc 3.697,5 lei într-un an calendaristic.

Ordonanța Guvernului mai stabilește că dreptul la indemnizație se suspendă începând cu ziua următoare celei în care părintele se regăsește într-unul dintre cazurile de suspendare. Spre exemplu, plata se suspendă în ziua următoare celei în care părintele este decăzut din drepturile părintești, celei în care beneficiarul a decedat, celei în care copilul este abandonat sau internat într-o instituție de ocrotire sau celei în care realizează venituri la care nu avea dreptul. De asemenea mai prevede și că oricare dintre părinții firești ai copilului poate să beneficieze de concediul de creștere a copilului și de indemnizație. Mai mult, acestea se convin pentru fiecare dintre nașteri, dacă părinții au mai mult de un copil.