Stiri

Stop bullying în școli: Cadrul legal și responsabilitate instituțională

1 iulie 2024

Fenomenul bullying este din ce în ce mai prezent în societate, afectând diverse categorii de vârstă și manifestându-se în multiple forme. Această problemă a captat atenția multor organizații internaționale și europene axate pe protecția drepturilor copilului, determinând o nevoie crescândă de a defini și combate eficient acest comportament.

Termenul de “bullying” nu este ușor de tradus în limba română, dar poate fi interpretat prin concepte precum intimidare sau terorizare. Înțelegerea clară a acestui termen este esențială, mai ales pentru a conștientiza impactul său negativ asupra victimelor.

Este important ca atât minorii, cât și reprezentanții lor legali să fie bine informați despre ce înseamnă bullying-ul și despre efectele sale, pentru a putea recunoaște când sunt victime ale acestui tip de comportament agresiv. Mai mult, este important să fie conștienți de existența unor măsuri sancționatorii care pot fi aplicate atunci când măsurile de prevenție eșuează.

Pentru a pune stop bullying-ului este necesară o abordare dublă: prevenția și acțiunea directă împotriva incidentelor. Aceasta presupune nu doar o mai mare atenție din partea mediului educațional, dar și un cadru legislativ solid, care să meargă dincolo de simpla definire a conceptelor și să interzică efectiv comportamentele abuzive.

Cine are autoritatea de a iniția măsuri împotriva bullying-ului?

În efortul de a preveni și combate fenomenul bullying-ului în mediul școlar, mai multe entități pot juca roluri esențiale, fiecare având atribuții bine definite în cadrul legislativ existent și fiind bine cunoscute de specialiștii în drept civil.

Un rol central îl deține coordonatorul pentru programe și proiecte educative, desemnat în fiecare școală. Acesta are capacitatea de a identifica nevoile specifice ale comunității școlare și de a propune activități educative personalizate și programe de intervenție, care includ și măsuri stop bullying.

Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței și discriminării din școli este un pilon important, având obligația de a implementa programe de prevenție eficiente. Aceasta lucrează pentru a asigura un mediu școlar sigur și incluziv, promovând interculturalitatea și respectul reciproc între elevi.

Asociațiile de părinți și consiliile reprezentative sunt implicate activ în susținerea școlilor pentru a aborda problemele de violență și absenteism. Aceste grupuri pot solicita consultanță juridică specializată, pot sprijini inițiativele de prevenție și pot oferi un suport consistent în menținerea unui climat școlar sănătos și sigur pentru toți elevii.

Procesul de evaluare internă a calității educației poate fi extins pentru a include criterii care vizează direct siguranța, sănătatea emoțională și protecția elevilor, contribuind astfel la o abordare holistică a educației.

Consiliul de conducere al comitetului de părinți pe grupă/clasă are atribuții în organizarea și desfășurarea de activități și programe educative, inclusiv cele care vizează prevenirea violenței și discriminării.

Elevii înșiși, prin intermediul consiliului școlar al elevilor, joacă un rol activ în reprezentarea intereselor lor și în comunicarea problemelor cu care se confruntă, inclusiv bullying-ul. Ei sunt încurajați să sesizeze orice incidente care ar putea afecta siguranța în școli, propunând soluții și facilitând dialogul între elevi și cadrele didactice.

Consolidarea siguranței în mediul educațional: roluri și colaborări interinstituționale

Ordinul nr. 6235/2023, emis de Ministerul Educației din România, marchează un pas important în lupta împotriva violenței în școli, adresându-se atât violenței asupra preșcolarilor și elevilor, cât și a personalului didactic. Documentul introduce o procedură standardizată pentru gestionarea și abordarea cazurilor de violență, oferind astfel un cadru clar pentru protejarea comunității educaționale.

Scopul principal al acestui ordin este de a asigura un mediu școlar sigur, printr-o serie de protocoale și orientări pentru identificarea și raportarea incidentelor. Aceste protocoale cuprind rolurile și responsabilitățile diferitelor entități implicate, de la nivelul ministerial până la instituțiile de învățământ locale, incluzând:

• Ministerul Educației
• Direcția Generală pentru Învățământ Preuniversitar
• Direcția Generală pentru Resurse Umane și Managementul Rețelei Școlare
• Direcția Generală pentru Minorități și Relația cu Parlamentul
• Inspectoratele școlare județene și municipale

Ordinul subliniază necesitatea colaborării strânse între Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pentru a asigura implementarea eficientă a procedurilor și pentru a interveni prompt în cazurile de violență, indiferent dacă acestea se petrec în interiorul sau în afara mediului școlar. 

Acest cadru de colaborare interinstituțională este esențial pentru a oferi o reacție coezivă și imediată în situații de criză, contribuind la crearea unui mediu educațional sigur și inclusiv pentru toți membrii săi.

Abordări strategice împotriva bullying-ului în școlile din România

În mai 2020, România a făcut un pas important în lupta pentru stop bullying în școli prin introducerea unor norme metodologice riguroase, având scopul de a crea un cadru educațional sigur și inclusiv. Aceste norme sunt concepute să abordeze atât prevenirea, cât și combaterea acestui fenomen perturbator, conform prevederilor Legii Educației Naționale nr. 1/2011.

Aceste directive metodologice sunt fundamentate pe patru piloni principali:

1. Prevenirea bullying-ului: prin educație și conștientizare, normele încurajează implementarea unor programe de formare destinate elevilor, profesorilor și părinților. Aceste inițiative sunt menite să educe și să sensibilizeze toate părțile implicate cu privire la natura și efectele bullying-ului. Includerea acestor teme în curriculumul școlar este importantă pentru a asigura o înțelegere profundă și durabilă a problemei.
2. Combaterea bullying-ului: pentru cazurile în care bullying-ul totuși se manifestă, normele prevăd proceduri clare de intervenție. Acestea includ identificarea rapidă a incidentelor, consilierea victimelor și agresorilor, și facilitarea unei comunicări eficiente între diferitele entități educaționale și autorități. Se propune organizarea de activități care promovează valorile nonviolente și respectul reciproc.
3. Implicarea comunității: un aspect esențial al acestor norme este consolidarea legăturii între școală, familie și comunitatea mai largă. Prin dezbateri publice, sesiuni de informare cu un avocat drept civil și parteneriate interinstituționale, se urmărește o abordare unitară și coerentă pentru stop bullying.
4. Monitorizarea și evaluarea: nu în ultimul rând, eficacitatea acestor măsuri este constant evaluată prin colectarea și analiza datelor, alături de ajustări periodice ale strategiilor de intervenție, pentru a asigura cele mai eficiente practici în protejarea elevilor.

Implementarea acestor norme metodologice este un pas important în asigurarea unui mediu școlar în care fiecare elev poate să învețe și să se dezvolte fără teama de intimidare sau hărțuire. Este esențial ca aceste eforturi să continue și să se adapteze dinamic la noile provocări, pentru a menține școlile ca spații sigure de creștere și învățare.