Media

Libertatea de exprimare și dreptul la imagine online

11 aprilie 2017

Conform statisticilor, aproximativ 2,5 miliarde de persoane au un cont deschis pe o platformă de social media, urmând ca până în anul 2020 acest număr să crească până la 3 miliarde. Nu mulți cunosc însă ceea ce le este sau nu permis în mediul online atunci când vine vorba de libertatea individuală de exprimare și dreptul la imagine al omului.

Interesul analizei subiectului pleacă de la încercarea de a găsi un echilibru între dreptul de a ne exprima părerile/opiniile și cel de a nu leza dreptul altora la imagine, așa cum este consacrat în legea română.

Punctul central îl reprezintă art. 30 al Constituției care precizează la alineatele 1, 2 și 6 că:

 (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

Paralel acestei prevederi se află art. 73. Al Codului Civil:

„(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.”

Așadar, libertatea de exprimare, atunci când vine vorba de alte persoane, nu este una absolută, fiind interzisă lezarea demnității, onoarei, imaginii sau vieții particulare a altor persoane. În mod concret, utilizarea unei fotografii ce include o alta persoană este permisă atât timp cât acest lucru nu este făcut cu scopul de a o prejudicia sau satiriza; cu precizarea că prima publicare a imaginii trebuie să fie făcută de persoana în cauză. În caz contrar, aceasta poate obliga la ștergerea ei fără a mai fi necesar un prejudiciu concret.

Cel mai cunoscut website de socializare, Facebook, oferă protecție prin interzicerea publicării unui conținut ce aduce atingere drepturilor persoanei, dând posibilitatea utilizatorului de a sesiza orice încălcare prin butonul de report. De asemenea este interzisă menționarea sau afișarea pe Facebook a unor informații sau fotografii ce privesc persoane care nu au un cont de Facebook, fără consimțământul expres al acestora.

Mai mult decât atât, este strict interzis furtul de identitate online, operatorii site-urilor de socializare procedând fără excepție la închiderea conturilor deschise în numele altor persoane.

Un alt aspect asupra căruia inclusiv instanțele și-au îndreptat atenția este cel al alegerii audienței pe Facebook.  Deși site-ul ne oferă posibilitatea selectării exacte a persoanelor ce pot vizualiza conținutul fiecărei postări, acesta se consideră în continuare public, autorii neputând avea pretenții la protejarea acestuia cât timp republicarea sau reproducerea este făcută cu bună credință.

Un alt avantaj oferit utilizatorilor internetului este oferit de Google, care oferă posibilitatea formulării unei cereri detaliate pentru excluderea oricărui articol sau informații defăimătoare din motorul de căutare.

În concluzie, deși atât legea cât și termenii și condițiile site-urilor de socializare ne oferă o oarecare protecție împotriva lezării imaginii sau demnității, furtului de identitate sau defăimării, atunci când o informație este făcută publică, riscul reproducerii sau republicării acesteia, fie și fără intenția de a prejudicia, va exista întotdeauna.