Uniunea Europeana

Opt luni de la referendumul BREXIT, care este poziția ”fătului” – Marii Britanii (UK)?

7 martie 2017

Asemenea lunii de sarcină, luna a opta în etapa BREXIT, aparent, este cea mai lipsită de evenimente și simptome, în care nimic spectaculos nu se va întâmpla, bineînțeles cu excepția discuțiilor și dezbaterilor din cadrul Parlamentului și Guvernului Marii Britanii, care, similar contracțiilor, devin regulate, te întrebi dacă a venit momentul… însă cel mai probabil încă nu, ci doar ne pregătește pentru marele moment.

Dacă până în prezent s-a analizat situația BREXIT-ului din punct de vedere procedural și formal, începând cu anul 2017 dezbaterile vor fi mai substanțiale și de efect, care, cu certitudine se vor resimți în luna a nouă de la Referendum (și revenim din nou la simptomele lunii a 9-a de sarcină).

Cu siguranță, din toate articolele de presă, reportajele efectuate și diverse alte căi de informare s-a reținut că pentru ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană este necesar să fie declanșată procedura de activare a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona din 2009 potrivit căruia: „orice stat membru poate decide să se retragă din Uniune, în conformitate cu regulile sale constituționale”. Însă, atât până la atingerea acestui moment, cât și ulterior acestuia, mai trebuie parcurse anumite etape procedurale și de esență, care vor fi arătate prin prezentul articol pentru a clarifica faptul că BREXIT nu va avea loc nici mâine, nici peste o lună și nici la sfârșitul anului.

I. Procedura anterioară declanșării procesului de ieșire din Uniunea Europeană:

• Solicitarea intervenției instanțelor de judecată naționale pentru asigurarea menținerii echilibrului puterii legislative și executive – care se concretizează prin decizia Curții Supreme conform căreia primul-ministru Theresa May (în calitatea sa de reprezentant al Guvernului) nu va putea începe negocierile cu partenerii din Uniunea Europeană până când membrii Parlamentului nu își vor da acordul, aceasta având obligația legală de a prezenta un pachet legislativ privind declanșarea procesului, iar Parlamentul să îl aprobe prin vot;
• Proiectul de lege al Guvernului care conferă premierului, Theresa May, puterea de a declanșa procesul de ieșire din Uniunea Europeană, supus votului Camerei Comunelor din cadrul Parlamentului – deputații britanici aprobând textul de lege cu larga majoritate (494 de voturi pentru și 122 de voturi împotrivă);
• Transmiterea proiectului de lege aprobat de către Camera Comunelor către Camera Lorzilor din cadrul Parlamentului spre dezbatere și aprobare (până în prezent au loc ședințe pentru analizare și dezbatere pe marginea proiectului de lege) – în caz de amendament, respectiv de respingere a proiectului de lege, acesta va fi retransmis Camerei Comunelor spre analizare. Astfel, adoptarea definitivă a textului de lege nu va interveni decât peste câteva săptămâni;
• Poziția fermă a primului-ministru, Theresa May, de a declanșa înainte de data de 31 martie 2017 a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona din 2009, care va lansa 2 (doi) ani de negocieri de ieșire din Uniunea Europeană.

II. Procedura ulterioară declanșării procesului de ieșire din Uniunea Europeană:

• Articolul 50 declanșat – Marea Britanie are la dispoziție 2 (doi) ani de negocieri asupra ieșirii sale din Uniunea Europeană, însă procesul efectiv, concret, de negociere nu este cunoscut, având în vedere că de la data introducerii acestui articol (2009) nu a fost niciodată folosit;
• Negocierile privind condițiile de ieșire sunt purtate între reprezentanții Marii Britanii și reprezentanții fiecărei țări membre ale Uniunii Europene, respectivul cu cele 27 de țări, proces care se preconizează că ar putea depăși termenul de 2 ani de negocieri;
• După consolidarea negocierilor cu fiecare țară membră U.E. în parte, vor avea loc negocierile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană;
• Proiectul privind condițiile stabilite pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor fi supuse dezbaterii și aprobării Consiliului European, fiind necesar votul favorabil de la cel puțin 20 de țări membre U.E. reprezentând un procent de 65% din populație;
• În situația obținerii votului favorabil, Proiectul privind condițiile stabilite pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi supus ratificării de către Parlamentul European;
• La finele celor 2 ani de negocieri, se poate conveni asupra extinderii negocierilor, dacă acestea nu au fost finalizate și nu se pot concretiza, dar numai cu votul țărilor membre U.E. acordat în unanimitate.
• În caz contrar, dacă nu mai sunt necesare negocieri, toate tratatele și convențiile Uniunii Europene încetează a mai fi obligatorii și aplicabile Marii Britanii – ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, ce implică totodată abrogarea Legii Comunităților Europene de către Parlamentul Marii Britanii și înlocuirea acesteia.

Cu toate acestea, Marea Britanie are posibilitatea de a reveni în cadrul Uniunii Europene, însă va fi necesar a se urma procedura de aplicare la intrarea în U.E. asemenea oricărei alte țări terțe.

Sarcina noastră, astfel cum am ales să facem analogia, se va termina odată cu activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona din 2009, iar odată cu ieșirea „fătului” în mediul extern, acesta va deveni un copil care va crește ca urmare a negocierilor purtate pe marginea condițiilor de ieșire din Uniunea Europeană. Durata de creștere poate fi chiar una îndelungată având în vedere istoria Marii Britanii în calitate de țară membră a Uniunii Europene care se întinde pe o durată de aproximativ de 43 de ani de tratate și acorduri încheiate asupra celor mai sensibile subiecte și nu numai (economie, piața muncii etc.).

În mod cert, frecventa întrebare a oricărui cetățean al unei țări membre U.E. este: „ce se întâmplă cu noi, cei care locuim deja în Marea Britanie sau doar dorim să călătorim?” Pentru moment, nu va opera nicio modificare legislativă în acest sens, ci doar ulterior momentului activării articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, respectiv pe durata negocierilor ce se vor purta de-a lungul celor 2 ani. Așadar, prin raportare la situația actuală astfel cum ne este cunoscută, putem doar presupune că „emanciparea” Marii Britanii va fi posibilă, cel mai devreme, în cursul anului 2019.

Între timp, până la acest istoric moment, să savurăm în continuare tradiționalul ceai de la ora 5 și… God Save the Queen!