Drepturi

Prevederi legale privind regulamentul de ordine interioară

20 aprilie 2018

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, și a mai fost modificată și completată, reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii. Astfel, regulamentul intern este actul prin care angajatorul stabilește regulile de desfășurare a activității în unitatea respectivă. Prin intermediul său se manifestă puterea de directivare de care acesta dispune în temeiul dispozițiilor legale, iar întocmirea regulamentului este atributul exclusiv al angajatorului. Sindicatul sau reprezentanții salariaților sunt doar consultați, așadar această consultare este facultativă, prin urmare regulamentul este valabil și în lipsa ei.

În Codul Muncii art. 242, regulamentul intern cuprinde următoarele categorii de dispoziții:

1. reguli privind protecția, igiena și securitatea în munca din cadrul unității;
2. reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
3. drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților;
4. procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
5. reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
6. abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile;
7. reguli referitoare la procedura disciplinară;
8. modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
9. criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților.

Cu privire la dispoziţiile regulamentului intern, orice salariat interesat poate sesiza angajatorul în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său. Controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenţa instanţelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluţionare a sesizării formulate potrivit alin. (1).

Procedura care trebuie îndeplinită de către angajator trebuie să respecte următorii pași:

• Angajatorul are obligația de a aducere la cunoștință salariaților existența regulamentului intern, ce produce efectele față de salariați din momentul informării acestora.
• Modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conținutul regulamentului intern, se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, după caz, prin conținutul regulamentului intern.
• Regulamentul intern se afișează la sediul angajatorului.

Potrivit dispoziţiilor articolului 246 din Codul Muncii, angajatorii au obligaţia de a întocmi regulamentul intern în termen de 60 de zile de la data dobândirii personalităţii juridice. Orice modificare ce intervine în conținutul regulamentului intern este supusă procedurilor de informare prevăzute la art. 243.

Maniera în care angajatorul se conformează prescripției din art. 246 din Codul muncii, poate fi verificată, în temeiul Legii nr. 108/1999, privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

Lipsa întocmirii regulamentului intern, de către angajator constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, care este aplicată de către inspectorii de muncă. Aceeaşi sancţiune este aplicată şi în cazul în care angajatorul nu face dovada aducerii la cunoştinţa salariaţilor a regulamentului intern.

Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:

• avertismentul scris;
• retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
• reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
• reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a îndemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
• desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

În cazul în care se stabilește un alt regim sancționator, prin statute profesionale aprobate prin legea specială, va fi aplicat acesta.

Decizia de sancționare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.

Sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin decizia angajatorului emisă în forma scrisă.

Așadar, odată cu luarea la cunoştinţă a regulamentului intern, dispoziţiile acestuia produc efecte faţă de salariat şi ambele părţi au obligaţia legală de a respecta toate prevederile regulamentului.