Legi

Termenele de prescripție a răspunderii penale în sistemul de drept național.

5 august 2024

Ce înseamnă prescripția răspunderii penale?

În sistemul juridic, conceptul de prescripție a răspunderii penale reprezintă o perioadă de timp la expirarea căreia statul își pierde dreptul de a urmări și sancționa penal un individ pentru infracțiunile comise.

Această limitare temporală este esențială pentru a menține un echilibru între nevoia de justiție și dreptul la un proces echitabil. Fundamentul acestei norme juridice stă în ideea că, odată cu trecerea timpului, probele pot deveni mai puțin concludente și memoria martorilor poate scădea în acuratețe.

Termenele de prescripție a răspunderii penale variază în funcție de gravitatea infracțiunii, conform Codului Penal. Pentru fiecare tip de infracțiune, legislația stabilește un termen de prescripție bazat pe severitatea infracțiunii săvârșite, impactat fiind de limitele speciale ale pedepselor prevăzute. De exemplu, infracțiunile mai grave au termene de prescripție mai lungi, reflectând potențialul lor impact social mai mare, iar infracțiunile de o gravitate mai redusă au termene de prescripție a răspunderii penale mai scurte.

Pentru a preveni aplicarea unor termene excesiv de scurte la infracțiunile minore, care adesea sunt sancționate doar cu amenzi sau pedeapsa cu închisoarea de cel mult un an, legiuitorul a impus limite minime de prescripție. Astfel, în cazul infracțiunilor pedepsite cu amenda sau cu închisoarea de cel mult un an, termenul de prescripție este de 3 ani. Aceste limite asigură faptul că, chiar și infracțiunile cu un grad redus de pericol social sunt tratate cu seriozitatea cuvenită.

Termenele de prescripție a răspunderii penale: Severitatea și pericolul social în legislația românească.

Articolul 154 din Codul Penal reprezintă instrumentul oferit de legiuitor care prevede diferitele durate pentru ceea ce înseamnă prescripția răspunderii penale, variind în funcție de gravitatea infracțiunii și de sancțiunile aplicate.

Astfel cum prevede textul de lege și cum am menționat supra, termenele de prescripție a răspunderii penale sunt cuprinse între 3 ani și 15 ani, în funcție de pedeapsa prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Infracțiunile considerate a avea un grad înalt de pericol social, cum ar fi anumite infracțiuni îndreptate împotriva persoanei sau cele îndreptate împotriva patrimoniului cu urmări grave sunt supuse unui termen de prescripție mai mare. Aceasta înseamnă că societatea și sistemul juridic acordă o atenție sporită prevenirii și pedepsirii acestor fapte, datorită impactului lor profund negativ asupra comunității și ordinii publice.

Cu titlu de excepție, există infracțiuni de o gravitate extremă ( art. 188 Cod Penal – Omorul, art. 189 – Omorul calificat, art 209 – art.211 și alte infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei), care sunt imprescriptibile conform legii române. Aceasta înseamnă că indiferent de cât timp trece, aceste fapte pot fi urmărite penal, subliniind astfel importanța persistentă a justiției și a răspunderii pentru acte de o asemenea severitate.

Rezumând, legislația penală stabilește un echilibru între severitatea pedepsei și perioada în care făptuitorii pot fi trași la răspundere, reflectând gradul de risc pe care îl prezintă pentru societate.

Momentul de la care curge termenul de prescripție a răspunderii penale în legislația românească.

În dreptul penal, stabilirea momentului de început a termenului de prescripție este foarte importantă deoarece acesta determină momentul de la care curge și poate fi calculat termenul de prescripție a răspunderii penale. Astfel, conform art. 154 alin.(2) din Codul Penal, momentul de la care curge termenul de prescripție variază în funcție de natura infracțiunii:

Infracțiunea simplă ( exemplu: furtul unui bun material): termenul începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii.

1. Infracțiunea continuă (exemplu: furtul de curent electric, lipsirea ilegală de libertate): termenul începe să curgă de la data încetării acțiunii sau inacțiunii.
2. Infracțiunea continuată: termenul începe să curgă de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.
3. Infracțiunea de obicei: termenul începe să curgă de la data săvârșirii ultimului act.
4. Infracțiunile progressive (loviri sau vătămări cauzatoare de moarte): termenul începe să curgă de la data săvârșirii acțiunii sau inacțiunii și se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului produs.

Modalitatea în care decurge procesul penal (faza de urmărire penală + faza de judecată) poate influența cursul prescripției, care poate să fie suspendat sau întrerupt, situații ce nu fac altceva decât să prelungească termenul de prescripție a răspunderii penale. Suspendarea și întreruperea termenului de prescripție poate avea loc atunci când există un motiv legal dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 155, art. 156 din Codul Penal.

Referitor la întreruperea termenului de prescripție, este de notorietate Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 a Curții Constituționale a României prin care s-a a admis excepția de neconstituționalitate a art. 155 alin.(1) din Codul Penal care statua faptul că întreruperea cursului prescripției a răspunderii penale se produce prin efectuarea oricărui act procedură în cauză. Pe scurt, efectul acestei decizii a fost și este în beneficiul persoanelor urmărite penal cu privire la care s-a dispus sau se poate dispune ca și soluție a instanței: încetarea procesului penal conform art. 16. alin.(1) lit.f) Cod procedură penală, ca efect al intervenirii prescripției.

În legătură cu acest subiect, ceea ce a reprezentat o adevărată lovitură a sistemului nostru de drept, a fost Decizia nr. 358 din 26 mai 2022 a CCR, prin care s-a statuat că „deși Curtea Constituțională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidențiind reperele unui comportament constituțional pe care legiuitorul avea obligația să și-l însușească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanța de contencios constituțional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripției răspunderii penale”, stabilind astfel natura restrictivă a deciziei, și, prin urmare, creându-se un gol legislativ în perioada dintre cele două decizii, chiar dacă de această dată legiuitorul a modificat conținutul art. 155 alin. (1) al Codului penal, prin O.U.G. nr. 71 din 30 mai 2022.

Acest lucru a dus la prescrierea răspunderii penale în numeroase dosare, din simplu fapt că actualul cod penal a rămas fără o reglementare concretă a vreunei cauze de întrerupere a prescripției pentru perioada 2018 – 2022.

Rezumând, privitor la infracțiunile săvârșite în intervalul 2018 – 2022 menționăm că pot exista situații în care să se fi împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale dat fiind faptul că dispozițiile art. 155 alin.(1) au fost abrogate, neexistând în acest interval o cauză de întrerupere a termenului de prescripție, însă o analiză juridică completă pentru fiecare caz în parte o apreciem necesară a fi făcută de un avocat specializat în dreptul penal.

Dacă vă confruntați cu situații complexe legate de prescripția răspunderii penale, în special cu existența sau nu a unor cauze de suspendare sau întrerupere a curgerii termenului de prescripție a răspunderii penale este esențial să beneficiați de serviciile noastre.

Contactați echipa Mușat și Asociații pentru o interpretare concretă și un suport juridic personalizat, în spceial în cazul infracțiunilor aflate încă pe rolul unui parchet sau a unei instanțe și în cazul cărora este posibilă incidența prescripției răspunderii penale.

cristi