Drepturi

Drepturile animalelor – obligații și îndatoriri privind protejarea acestora

23 martie 2017

„Animalele împart cu noi privilegiul de a avea suflet.”

Pitagora

Dezbaterile despre cum oamenii ar trebui să se comporte cu animalele datează din perioada antică, încă din sec. al VI-lea î.Hr. când teoreticianul Pitagora (și nu numai) a impus în lumea greacă o conduită privind ocrotirea animalelor, întemeiată pe principii riguroase și cu un respect profund fată de acestea, conștientizând că protecția animalelor este o obligație socială importantă, de zi cu zi.

În secolul XX, în România, autoarea Elena Farago publica poezia „Cățelușul șchiop” (pe care cei mai mulți dintre noi am descoperit-o în clasele primare). O poveste cu tâlc plină de învățături care are ca și substrat o formă de violență domestică a unui copil ce își exercită puterea și agresivitatea în mod deliberat față de un cățeluș care nu răspunde și nu se apără în fața unei agresiuni venite pe neașteptate, din partea unei forțe disproporționate. Copilul adoptă aceste manifestări violente, fie pentru că încă nu are interiorizat sistemul de valori “bine-rău”, fie din curiozitate, fie pentru că are format un model de abuz fizic identificat de el în familie. Însă orice formă de comportament se poate modifica și educa, iar copilul de azi va deveni adultul de mâine, așadar astfel de fapte trebuie descurajate.

Este lesne de înțeles că educația civică și morală ar trebui să primeze în rândul indivizilor societății noastre, însă pentru susținerea unei dezvoltări legislative continue în domeniu, Parlamentul României a adoptat în 14 iunie 2004 Legea nr. 205, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531, modificată și completată de Legea 9/2008 privind protecția animalelor. Conform acestei legi, printre infracțiunile prevăzute și pedepsite, se regăsesc cu titlul de exemplu, următoarele:

  • deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, de a asigura condițiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, precum și de a nu le izgoni sau părăsi (abandonarea unui animal a cărui existență depinde de îngrijirea omului).
  • Deținătorii de animale au obligația de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare și de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducția, exploatarea, precum și a celor referitoare la protecția și bunăstarea animalelor.
  • Deținătorii de animale au obligația de a asigura acestora, în funcție de nevoile metologice, specie, rasă, sex, vârstă și categorie de producție, următoarele: un adăpost corespunzător, hrană și apă suficiente, posibilitatea de mișcare suficientă, îngrijire și atenție.
  • În sensul prezentei legi, prin rău tratament se înțelege comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, maltratarea și supunerea animalelor la eforturi inutile, precum și neasigurarea condițiilor minime necesare vieții și bunăstării acestora.
  • Deținătorilor de animale le este interzis să aplice tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea și alte asemenea cruzimi. Prin cruzime față de animale se înțelege: omorârea animalelor, cu bună intenție, precum și prin practicarea tirului pe animale domestice sau captive; organizarea de lupte între animale sau cu animale; folosirea de animale vii pentru dresajul câinilor sau pentru a le controla agresivitatea; folosirea de animale pentru expoziții, publicitate, realizare de filme sau în scopuri asemănătoare, dacă aceste activități le provoacă acestora suferințe fizice și psihice, afecțiuni sau răniri; abandonarea unui animal a cărui existență depinde de îngrijirea omului; administrarea de substanțe destinate stimulării capacităților fizice ale animalelor în timpul competițiilor sportive, sub forma dopajului.

Actul normativ prevede atât pedepse cu amenzi cuprinse între 500 de lei – 10.000 de lei cât și pedeapsa închisorii de la o lună la 3 ani.

Cum semnalăm un act de violență asupra animalelor?       

Manifestările violente pot fi constatate de organele de poliție prin apel la 112, sau printr-o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria locului săvârșirii faptei. Orice încălcare a prezentei legi este calificată ca infracțiune, cel mai adecvat mijloc probatoriu fiind astfel cel al declarațiilor martorilor. Plângerea penală trebuie să cuprindă și probele, respectiv fotografii, înregistrări video sau să fie indicați martori care să ateste faptele persoanelor, respectiv starea animalului rănit.

Trecând într-un registru local, aflăm dintr-un comunicat de presă al Poliției Locale Timișoara că în urma sesizărilor cetățenilor s-au intensificat verificările prevăzute în HCL 371/2007 modificată, cu privire la plimbarea câinilor pe domeniul public fără lesă sau botniță, dar și referitoare la plimbarea câinilor fără a curăța dejecțiile fiziologice ale acestora, fiind aplicate amenzi între 800 și 1.000 lei. În ultimul an au fost aplicate un număr total de 131 sancțiuni contravenționale în valoare de 40.800 lei proprietarilor de animale de companie de pe raza Municipiului Timișoara.