Drepturi

Parabola samariteanului milostiv. Cine este aproapele meu? – Implicații, explicații și aplicații ale utlizării formularului 112 privind asistența medicală transfrontalieră

22 februarie 2019

 

1. PRELIMINARII. PARABOLA SAMARITEANULUI MILOSTIV LA PREZENTUL CONTINUU. SUCCINTĂ PLEDOARIE PENTRU RELEVANȚA SUBIECTULUI

Uneori e potrivit pentru solul hermeneutic, ca dezbaterea unei teme juridice să fie inițiată lăturiș, cu scopul de a descoperi perspective diverse de interpretare, întrucât răspunsurile se dezvăluie pe măsură ce căutarea sensurilor este mai diversificată. Contrar opiniei că știința dreptului este o culegere sterilă de codificări rigide, trebuie să recunoaștem, cu onestitate,  că dreptul este liantul științelor socio-umane, iar orice demers de interpretare a unui text normativ sau a unui concept juridic trebuie analizat în contextul dinamic al agorei, al pieței publice în care ideile prind viață.

Din această perspectivă, prezentul articol își propune să prezinte, implicațiile concrete, explicațiile corecte și aplicațiile contextuale, în raport cu practica judiciară privind beneficiile utilizării Formularului 112 privind asistența medicală transfrontalieră, potrivit dispozițiilor H.G. NR. 304/2014 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 318/30.04.2014 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, dar mai ales a Normelor Metodologice din 16 aprilie 2014.

Dinamica jurisprudențială românească în materia interpretării neunitare a utilizării Formularului 112 privind asistența medicală transfrontalieră, te obligă să te întrebi, socratic, cine este aproapele meu?

Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între niște tîlhari care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat și l-au lăsat aproape mort. Din întâmplare, se cobora pe același drum un preot și când l-a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături. Un levit trecea și el prin locul acela și când l-a văzut, a trecut înainte pe alături. Dar, un samaritean care era în călătorie, a venit în locul unde era el și când l-a văzut i s-a făcut milă de el. S-a apropiat de i-a legat rănile și a turnat peste ele untdelemn și vin, apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han și a îngrijit de el. A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului și i-a zis: Ai grijă de el și orice vei mai cheltui, îți voi da înapoi la întoarcere.”

Care dintre acești trei ți se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari? ”Cel care și-a făcut milă cu el”, a răspuns învățătorul Legii. ”Du-te și fă și tu la fel” i-a zis Isus.

Digresiunea Parabolei Samariteanului Milostiv își revendică deplin legitimitatea în contextul conturării perspectivei cu care ne apropiem de textul normativ prin care este clamată eficiența Formularului 112, care dincolo de denumirea șablonardă, are nevoie de o interpretare sistemică și teleologică în planul jurisprudențial românesc, în sensul conferirii eficacității depline și aplicării lui în interesul pacientului  asigurat din sistemul medical românesc.

Aidoma Parabolei, pacientul asigurat ”este la margine de drum” așteptând, un ajutor, din partea trecătorilor ”avizați” să acorde un ajutor specializat, însă doar un străin, un ”samaritean”, un om care nu era respectat de către evrei, se apropie de omul aflat în suferință, îi leagă rănile, îl duce la un han și îi plătește ”spitalizarea”. Finalmente,  cine este aproapele acestui om? În vădit contrast cu atitudinea celor din neamul lui, aproapele acestui om este un ”străin”, un om de departe, un ”milostiv samaritean”.

Care este relevanța Parabolei și mai ales a semanticii ei, în planul terestru al vremurilor noastre? Până la urmă, cine este aproapele pacientului român care decide să apeleze, într-o situație-limită, la beneficiile invocării Formularului 112? Cum interpretează Casa Națională de Asigurări de Sănătate, alături de Casele Județene de Sănătate, limitele decontării costurilor asistenței medicale transfrontaliere? Cum aplică legislația națională și unională, instanțele de judecată?

    2.  CADRUL JURIDIC NORMATIV. PROCEDURA INVOCĂRII BENEFICIILOR FORMULARULUI 112. CONFRUNTAREA CU TEXTUL ȘI CONTEXTUL H.G. NR. 304/2014

Interogațiile își vor căuta răspunsul pe măsură ce analiza noastră își urmează cursul, astfel încât se impune confruntarea cu textul și contextul H.G. NR. 304/2014 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 318/30.04.2014 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, dar mai ales cu rigoarea NORMELOR METODOLOGICE DIN 16 APRILIE 2014,  în sensul în care asiguratul trebuie să obțină autorizarea prealabilă numai pentru un anumit tip de asistență medicală din partea Casei Județene de Sănătate, privind rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere, în deplină conformitate cu art. 1 din Normele Metodologice.

• CRITERII ȘI CONDIȚII DE ELIGIBILITATE :

a) Tipul de asistență medicală ce face obiectul autorizării prealabile : PET – CT în regim ambulatoriu – criterii de îndeplinit pentru obținerea autorizării prealabile : Bilet de trimitere însoţit de decizia de aprobare emisă de comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate conform prevederilor Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative;

b) Tipul de asistență medicală ce face obiectul autorizării prealabile : Servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă – spitalizare mai mare de 24 de ore – pentru următoarele tipuri de tratament: a) implant sau înlocuire de defibrilator cardiac; b) endoprotezare articulară tumorală; c) implant segmentar de coloană; d) bypass coronarian cu/fără investigaţii cardiace invazive; e) naşterea.

Astfel, potrivit art. 2 din Normele Metodologice, în vederea obţinerii autorizării prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere, asiguratul, un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau o persoană împuternicită de acesta va depune la casa de asigurări de sănătate unde este luat în evidenţă asiguratul o cerere însoţită de: a) copie de pe actul de identitate sau de pe certificatul de naştere; b) documentele prevăzute la art. 1, după caz.

După efectuarea înregistrării cererii, Casa de Asigurări procedează la analiza acesteia, astfel încât :  a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante; b) analizează documentele prevăzute la alin. (1); c) dacă constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b), eliberează autorizaţia prealabilă pentru rambursarea asistenţei medicale transfrontaliere în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii;

d) dacă constată neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), cererea de autorizare prealabilă pentru rambursarea asistenţei medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal.

Termenul maxim de valabilitate a autorizaţiei prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se stabileşte conform prevederilor din anexa nr. 2 din Normele Metodologice şi reprezintă intervalul maxim de timp în care asiguratul se poate prezenta la furnizorul de servicii medicale din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistenţă medicală transfrontalieră.

Dincolo de procedura autorizării prealabile pentru un anumit tip de asistență medicală, fundamentală este metodologia de rambursare a preţurilor/tarifelor reprezentând contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere, inclusiv nivelul acestora, potrivit art. 3 din Normele Metodologice.

Astfel, la solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoţită de documente justificative, Casa de Asigurări de Sănătate rambursează contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene şi plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 4, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții și criterii de eligibilitate:

A. Serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se regăsesc printre prestaţiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislaţiei asigurărilor sociale de sănătate şi sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia:

(i) tratamentului bolnavilor care necesită izolare sau internare obligatorie şi tratamentului persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar spital;

(ii)  îngrijirilor medicale la domiciliu şi îngrijirilor paliative la domiciliu;

(iii) alocării de organe şi accesului la organe în scopul transplantului de organe;

(iv) cu excepţia cap. V din titlul XVIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, programelor de vaccinare a populaţiei împotriva bolilor infecţioase, care sunt exclusiv menite să protejeze sănătatea populaţiei şi care fac obiectul unor măsuri specifice de planificare şi implementare;

(v) tipurilor de asistenţă medicală prevăzute la art. 1 acordate într-un stat membru al Uniunii Europene şi pentru care nu există autorizare prealabilă pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere;

(vi) medicamentelor ce fac obiectul unei prescripţii medicale speciale, astfel cum se prevede la art. 781 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

B. Criterii de eligibilitate – servicii medicale spitalicești, medicamente în tratamentul ambulatoriu și dispozitive medicale în tratamentul ambulatoriu

(ii) serviciile medicale spitaliceşti au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 1 nr. crt. 2 şi a situaţiilor care se încadrează în criteriile care permit internarea fără bilet de internare prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

(ii) medicamentele în tratamentul ambulatoriu au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unei prescripţii medicale în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative;

(iii) dispozitivele medicale în tratamentul ambulatoriu au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unei prescripţii medicale şi pentru care casa de asigurări de sănătate a emis o decizie de aprobare, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

• SINTAGMA ”DOCUMENTE JUSTIFICATIVE” ANEXATE CERERII. OBLIGAȚIA DE TRADUCERE A DOCUMENTELOR JUSTIFICATIVE INCUMBĂ CASEI DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, NU ASIGURATULUI

Dincolo de enumerarea in concreto a criteriilor de eligibilitate, se impune a fi clarificată sintagma ”documente justificative” cuprinsă în art. 3 alin.1 din Normele Metodologice, potrivit căruia ”la solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoţită de documente justificative, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenţei medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.”

Astfel, în acord cu alin.2 din art.3 Norme Metodologice, sintagma ”documente justificative” se referă la orice document medical, inclusiv biletul de internare, prescripţia medicală pentru medicamente şi dispozitive medicale – în copie, din care rezultă că asiguratul a beneficiat de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, datat şi asumat de către cadrul medical care l-a acordat, precum şi documente de plată din care să rezulte că serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale au fost achitate integral de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, nivelul tarifelor/preţurilor distinct pentru fiecare serviciu medical, medicament, dispozitiv medical, inclusiv data achitării acestora, iar traducerea în limba română a documentelor justificative de către un traducător autorizat este în responsabilitatea casei de asigurări de sănătate, deci nuincumbă această obligație asiguratului.

• PROCEDURA DE ANALIZĂ A CERERII EFECTUATĂ DE CĂTRE CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Potrivit art. 3 din Normele Metodologice, după efectuarea înregistrării cererii, Casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după rigoarea anumitor etape: a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante; b) analizează dacă din documentele justificative rezultă îndeplinirea prevederilor alin. (1); c) analizează documentele de plată din punctul de vedere al clarităţii conţinutului; în situaţia în care există neclarităţi în ceea ce priveşte conţinutul documentelor de plată, casele de asigurări de sănătate se adresează punctului naţional de contact din România. Punctul naţional de contact din România se adresează punctului naţional de contact din statul membru al Uniunii Europene în care s-a întocmit documentul de plată în vederea clarificării conţinutului documentului respectiv.

Dacă sunt îndeplinite prevederile alin. (3), Casa de Asigurări de Sănătate întocmeşte nota de calcul privind rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere utilizând modelul notei de calcul prevăzut în anexa nr. 3.

După întocmirea notei de calcul, Casa de Asigurări de Sănătate va solicita Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate alocarea de prevederi bugetare, iar rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere se efectuează de către Casa de Asigurări de Sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.

În acest context se impune a fi subliniat faptul că rambursarea nu trebuie să depăşească contravaloarea în lei a asistenţei medicale transfrontaliere achitate de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, la cursul Băncii Naţionale a României din data efectuării plăţii, comparând tariful achitat cu nivelul stabilit pentru rambursare conform prevederilor art. 4 din Normele Metodologice, distinct pentru fiecare serviciu medical/medicament/dispozitiv medical. Cursul Băncii Naţionale a României este stabilit de către Banca Naţională a României în fiecare zi bancară. Acest curs este valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacţiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.

 În ipoteza în care Casa de Asigurări de Sănătate constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest fapt se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal.

În situaţia în care Casa de Asigurări de Sănătate s-a adresat, în acest interval de timp, punctului naţional de contact din România pentru clarificarea conţinutului documentelor de plată, aceasta va comunica în scris solicitantului acest fapt în termen de 3 zile lucrătoare de la formularea solicitării către punctul naţional de contact din România, dar nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de rambursare. În situaţia în care după primirea răspunsului de la punctul naţional de contact din România se constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii răspunsului de la punctul naţional de contact din România, cu indicarea temeiului legal.

• NIVELUL DE RAMBURSARE A CONTRAVALORII ASISTENȚEI MEDICALE TRANSFRONTALIERE. EXPLICITARE DIFERENȚIATĂ. NU SE RAMBURSEAZĂ CONTRAVALOAREA SERVICIILOR DE CAZARE ȘI A CHELTUIELILOR DE CĂLĂTORIE

Nivelul la care se realizează operaţiunea de rambursare a contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere prevăzute la art. 3 alin. (1) se stabileşte astfel:

a) pentru serviciile medicale de specialitate din ambulatoriu, medicamentele în tratamentul ambulatoriu, precum şi dispozitivele în ambulatoriu: tarife exprimate prin valoarea definitivă a punctului, stabilită în trimestrul anterior datei la care s-a plătit serviciul, tarife, procent din tarife, preţuri de referinţă, sume de închiriere, sume corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţurilor de referinţă, preţuri de decontare – preţ cu ridicata maximal de decontare la care se adaugă TVA, prevăzute de actele normative în vigoare care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plăţii serviciului de către asigurat, de un membru al familiei (părinte, soţ/soţie, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta.

Pentru medicamentele de care au beneficiat asiguraţii în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere şi care nu sunt cuprinse în Lista preţurilor de referinţă pe unitate terapeutică aferente medicamentelor – denumiri comerciale, dar ale căror denumiri comune internaţionale sunt prevăzute a fi decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, rambursarea se realizează astfel:

 (i) la nivelul sumei corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţului de referinţă corespunzător medicamentului – denumire comercială cu aceeaşi concentraţie şi formă farmaceutică asimilabilă în funcţie de sublista în care se regăseşte denumirea comună internaţională respectivă şi grupa de boală, după caz; (ii) la nivelul sumei corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra preţului de referinţă corespunzător medicamentului – denumire comercială cu aceeaşi formă farmaceutică asimilabilă şi cea mai apropiată concentraţie în funcţie de sublista în care se regăseşte denumirea comună internaţională respectivă şi grupa de boală, după caz; în această situaţie calculul sumei de rambursat se face pentru numărul de unităţi terapeutice achitate; (iii) la nivelul preţului de decontare – preţ cu ridicata maximal de decontare, la care se adaugă TVA – corespunzător medicamentului – denumire comercială cu aceeaşi concentraţie şi formă farmaceutică asimilabilă; (iv) la nivelul preţului de decontare – preţ cu ridicata maximal de decontare, la care se adaugă TVA – corespunzător medicamentului – denumire comercială cu aceeaşi formă farmaceutică asimilabilă şi cea mai apropiată concentraţie; în această situaţie calculul sumei de rambursat se face pentru numărul de unităţi terapeutice achitate;

b) servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă: ICM x TCP, unde ICM este cel mai mare indice de case-mix dintre toate ICM-urile aferente spitalelor din România, iar TCP este tariful pe caz ponderat al spitalului cu cel mai mare indice de case-mix, prevăzute în actele normative care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plăţii serviciului medical; serviciile spitaliceşti cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă;

c) servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, pentru care plata se face pe baza tarifului pe caz rezolvat: o treime din suma rezultată în urma aplicării procedurii prevăzute la lit. b); serviciile spitaliceşti cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale;

d) servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, pentru care plata se face pe baza tarifului pe serviciu: tariful maximal prevăzut de actele normative în vigoare care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plăţii serviciului medical.

 În cazul în care achitarea serviciilor medicale, medicamentelor, dispozitivelor medicale a fost efectuată în mai multe tranşe, nivelul de rambursare se va stabili considerând ca dată a efectuării plăţii data ultimei tranşe.

În detrimentul pacientului român, textul normativ prevede expressis verbis că nu se suportă alte costuri, cum ar fi contravaloarea serviciilor de cazare şi de călătorie suportate de persoanele asigurate, precum şi costuri suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri atunci când beneficiază de asistenţă medicală transfrontalieră.

• AUTORITATEA DECIZIEI CURȚII EUROPENE DE JUSTIȚIE – C-268/2013 – ELENA PETRU vs. CASA JUDEȚEANĂ DE SĂNĂTATE SIBIU/CASA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE ÎN CONFRUNTARE CU JURISPRUDENȚA INSTANȚELOR NAȚIONALE SAU CUM POȚI CONCLUZIONA TRIUMFALIST ÎNTR-O ARENĂ A PRACTICII JUDICIARE CONRADICTORII ?

Potrivit dispozitivului deciziei pronunțate de CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE, Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 592/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008, trebuie interpretat în sensul că autorizația solicitată conform alineatului (1) litera (c) punctul (i) al aceluiași articol nu poate fi refuzată atunci când tratamentul spitalicesc în cauză nu poate fi acordat în timp util în statul membru de reședință al asiguratului social din cauza lipsei medicamentelor și a materialelor medicale de primă necesitate. Această imposibilitate trebuie apreciată la nivelul ansamblului spitalelor din acest stat membru apte să acorde tratamentul respectiv și în raport cu intervalul de timp în care acesta din urmă poate fi obținut în timp util.

Forța obligatorie a jurisprudenței CJUE pentru instanțele naționale este acreditată din perspectiva art. 148 din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, care proclamă preeminența dreptului unional asupra dreptului național, astfel încât ” ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, dar și din perspectiva art. 4 NOUL COD PROCEDURĂ CIVILĂ, potrivit căruia ”în materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părților.

În mod regretabil și inexplicabil, pentru interesele legitime ale pacientului, unele instanțe naționale ignoră DECIZIA CJUE ELENA PETRU vs. CASA JUDEȚEANĂ DE SĂNĂTATE SIBIU/CASA NAȚIONALĂ, eludând efectul obligatoriu al jurisprudenței CJUE, printr-o interpretare reducționistă a efectelor Deciziei CJUE prin raportate la spețe concrete, ceea ce este inadmisibil într-un stat aflat sub imperiul preeminței dreptului, însă întotdeauna când pacientul va fi nedreptățit din pricina unei decontări nerealiste, cu mult diminuate de către Casa Județeană de Sănătate, să inițeze acțiuni judiciare fundamentate pe forța și autoritatea jurisprudenței CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE.

Finalmente….cine este aproapele meu? Străinul care te găzduiește la hanul lui, în ceas de nevoie sau cel care refuză să îți deconteze, mai apoi, cheltuielile legitime efectuate? Concluzia este fără echivoc.

Av. Lucian Pop