Contabilitate

Impactul contabilității creative asupra calității informațiilor prezentate în situațiile financiare anuale

5 aprilie 2017

Cerința de bază exprimată de reglementările în vigoare cu privire la situațiile financiare anuale este aceea că informațiile prezentate de întreprinderi să reflecte o imagine fidelă a realității. Această realitate, însă, privită din optica mediului exterior, concretizat în clienți, furnizori, instituții publice, bănci, investitori etc. este puternic influențată de subiectivitatea celui care privește.

Legiuitorul, așadar, nu a precizat concret realitatea pe care situațiile financiare trebuie să le redea, iar utilizatorii informațiilor financiare pot interpreta în mod subiectiv aceste date. Pentru a descrie procesul prin care profesioniștii contabili își folosesc cunoștințele în scopul manipulării imaginii în conturile anuale se folosește termenul de „contabilitate creativă”.

Cea mai importantă definiţie a contabilităţii creative îi aparţine lui K. Naser: ”procesul prin care, dată fiind existenţa unor breşe în reguli, se manipulează cifrele contabile şi profitând de flexibilitate, se aleg acele practici de măsurare şi divulgare ce permit transformarea documentelor de sinteză din ceea ce ele ar trebui să fie în ceea ce managerii doresc; procesul prin care tranzacţiile sunt structurate de asemenea manieră încât să permită producerea rezultatului contabil dorit” .

Literatura de specialitate prezintă numeroşi factori susceptibili să-i stimuleze pe manageri în utilizarea tehnicilor de contabilitate creativă:

  1. Costurile rezultate din conflictul de interese;
  2. Incompetenţa managerilor;
  3. Incertitudinea şi riscul;
  4. Varietatea activităţilor economice;
  5. Punctele nevralgice ale conceptelor contabile;
  6. Atitudinea utilizatorilor de informaţii financiar contabile;
  7. Dematerializarea întreprinderii;
  8. Globalizarea întreprinderilor;
  9. Absenţa sau insuficienţa normelor contabile naţionale.

Contabilitatea este o tehnică destinată colectării, prelucrării și interpretării informațiilor fluxurilor economice; aceasta, fiind în serviciul utilizatorilor, trebuie să fie neutră pentru a răspunde obiectiv tuturor părților interesate de funcționarea și de rezultatele societății.

Ca și efecte ale utilizării tehnicilor de contabilitate creativă asupra informațiilor oferite de situațiile financiare vom avea modificarea valorii și structurii cheltuielilor, a veniturilor, modificarea valorii activelor, modificarea valorii și a structurii capitalurilor proprii, modificarea valorii datoriilor, reclasificarea activelor sau a datoriilor, manipularea informațiilor prezentate în anexă.

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) stabilesc cerințele de recunoaștere, evaluare, prezentare și descriere care se aplică tranzacțiilor și evenimentelor care sunt importante în situațiile financiare de interes general. Cadrul general al IFRS furnizează, de asemenea, o bază pentru utilizarea raționamentului profesional la rezolvarea problemelor contabile.

Cu toate acestea, contabilitatea creativă există și se face din ce în ce mai cunoscută la nivel internațional tocmai prin lacunele pe care aceste standarde le au.

Căile prin care utilizatorii externi de informaţie financiar-contabilă ar putea evita capcanele contabilităţii creative pot fi considerate următoarele:

  • în primul rând, propunem vizualizarea raportului anual prin intermediul unor filtre bine stabilite, deoarece raportul anual oferă numeroase informaţii care pot fi folosite drept “filtre” în vizualizarea performanţelor unei societăţi. În altă ordine de idei, trebuie urmărite transferurile între bilanţ şi contul de profit şi pierdere;
  • calculul pe o perioadă de mai mulţi ani a activului net pe acţiune pentru identificarea unor transferuri între bilanţ şi contul de profit şi pierdere;
  • utilizarea informaţiilor de tip cash flow în detrimentul celor care arată rezultatul contabil deoarece se cunoaște faptul că tehnicile de contabilitate creativă permit “aranjarea” rezultatului contabil, dar nu generează lichidităţi;
  • necesitatea cunoașterii politicilor contabile în cadrul întreprinderii sau societății comerciale, analiza facându-se prin prisma efectelor asupra rezultatului;
  • analiza rezultatelor extraordinare și a rezultatelor din anii anteriori, deoarece acestea pot încerca să ascundă o variație a profitului exercițiului care nu se dorește să apară în rezultatele ordinare. Analiza evoluției vitezei de rotație a creanțelor clienți, a stocurilor și a furnizorilor este, de asemenea, recomandată, pentru detectarea manipulărilor care ar putea afecta aceste elemente contabile;
  • în cazul în care manipularea conturilor se face prin intermediul unor societăți din grup, prin care se efectuează tranzacții fictive la prețuri diferite de cele de pe piață este necesară analiza operațiunilor din cadrul societăților din grup.

Contabilitatea creativă reprezintă deci o problemă provocatoare, care necesită o soluţie energică.

Experienţa contabilă internaţională arată că de fiecare dată când apare o normă nouă societăţile găsesc o cale să-i minimizeze impactul. În acord cu aceasta, Devis spunea că “oricât de multe reguli ar implementa profesia, întotdeauna vor fi unii care vor găsi o cale de a “bate” sistemul. Ca urmare, misiunea normalizatorilor şi profesioniştilor contabili nu este una simplă: imaginaţiei trebuie să i se răspundă cu imaginaţie.