Fiscalitate

Avantajele accesării unei eșalonări la plată a obligațiilor fiscale restante

29 iunie 2017

Conţinutul cererii de acordare a eşalonării la plată, documentele justificative necesare, precum şi Procedura de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organele fiscale subordonate ANAF sunt aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 90/2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 45 din 20 ianuarie 2016.

La modul general, următoarele ar fi avantajele accesării unei eşalonări la plată, condiţiile şi situaţiile specifice de acordare a eşalonării.

Avantajele derulării unei eşalonări la plată

1. neînceperea sau suspendarea executării silite pentru:
   • obligaţiile eșalonate
   • obligaţiile care constituie condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării (obligaţii cu termene de plată ulterioare datei comunicării deciziei de eşalonare, diferenţele rezultate din declaraţii rectificative, obligaţii restante nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare şi necuprinse în eşalonare, obligaţii pentru care a încetat suspendarea executării după comunicarea deciziei de eşalonare etc.)
2. posibilitatea participării la licitaţiile publice deoarece obligaţiile fiscale eşalonate la plată nu sunt considerate obligaţii fiscale restante dacă se află în termenul de plată prevăzut în graficul de eşalonare;
3. amânarea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate, în vederea anulării la finalizarea eşalonării;
4. necalcularea şi nedatorarea penalităţilor de întârziere pe perioada eşalonării la plată (cu excepţia situaţiei privind achitarea cu întârziere a ratei de eşalonare).

Condiţii generale de accesare a unei eşalonări la plată (cumulative)

1. să aibă depuse toate declaraţiile fiscale (la data eliberării certificatului de atestare fiscală);
2. să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti;
3. să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare;
4. să nu fie în procedura insolvenţei sau în dizolvare;
5. să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, conform Codului de procedură fiscală. Dacă actele de stabilire a răspunderii sunt definitive în sistemul căilor administrative şi judiciare de atac, iar suma a fost achitată,condiția se consideră a fi indeplinită
6. să aibă constituită garanţia.

Menţiuni privind garanţiile

Tipuri de garanţii:

1. mijloace bănești consemnate pe numele contribuabilului la dispoziția organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului sau scrisoare de garanție bancară/poliță de asigurare de garanție – valoarea trebuie să acopere sumele eşalonate şi dobânzile pe perioada eşalonării;
2. sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor contribuabilului;
3. contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal, având ca obiect bunuri proprietate a unei terțe persoane, libere de orice sarcini, cu excepția sechestrelor aplicate de către organul fiscal, dacă valoarea bunului este acoperitoare pentru obligaţiile terţului şi pentru garantarea obligaţiilor ce se eşalonează. În acest caz, ipoteca se instituie numai pentru un singur contribuabil.

Valoarea garanţiilor reale – trebuie să acopere sumele eşalonate, dobânzile pe perioada eşalonării, plus un procent de până la 16%, în funcţie de perioada de eşalonare (2, 3, 4 sau 5 ani).

În cazul ipotecii mobiliare – bunul să nu aibă durata de funcţionare expirată conform Legii nr. 15/1994, însă se acceptă totuşi astfel de bunuri numai dacă au fost supuse reevaluării potrivit regulilor contabile.

În cazul bunurilor oferite pentru sechestru asigurătoriu care sunt deja ipotecate sau gajate – valoarea lor să acopere valoarea pentru garantarea obligaţiilor eşalonate, cât şi valoarea pentru care sunt constituite eventuale ipoteci/gajuri în favoarea altor creditori.

Situaţii specifice

Exceptând situaţia contribuabililor – persoane juridice, care, potrivit legii (art 193 alin. (3) din Codul de procedură fiscală), nu au obligaţia constituirii de garanţii legislaţia distinge mai multe situaţii de acordare a eşalonării la plată, în funcţie de starea patrimonială a contribuabilului şi de nivelul obligaţiilor de plată, respectiv:

1. persoane juridice cu obligaţii fiscale de până la 20.000 lei
   • exceptate de la constituirea de garanţii;
   • perioada de eşalonare – cel mult 5 ani;
   • beneficiază de amânarea la plată a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, în vederea anulării.
2. persoane juridice cu obligaţii fiscale în cuantum mai mare sau egal cu 20.000 lei
   • constituie garanţii;
   • perioada de eşalonare – cel mult 5 ani;
   • beneficiază de amânarea la plată a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, în vederea anulării.
3. debitori care nu deţin bunuri în proprietate şi care nu constituie garanţii
   • perioada de eşalonare – cel mult 6 luni (indiferent de cuantumul obligaţiilor fiscale);
   • penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale eşalonate – nu se amână la plată şi se includ în eşalonare, deci nu pot fi anulate.
4. debitori care deţin în proprietate bunuri, dar sunt insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de lege
   • constituie garanții la valoarea bunurilor obținute;
   • perioada de eşalonare – cel mult 5 ani (indiferent de cuantumul obligaţiilor fiscale);
   • penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale eşalonate – nu se amână la plată şi se includ în eşalonare, deci nu pot fi anulate.
5. debitori care, deşi deţin bunuri în patrimoniu, nu pot constitui garanţii întrucât sunt gajate şi/sau ipotecate în totalitate în favoarea altor creditori şi nu aduc nici garanții constituite in fața lor de un terț
   • perioada de eşalonare – cel mult 6 luni (indiferent de cuantumul obligaţiilor fiscale);
   • penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale eşalonate – nu se amână la plată şi se includ în eşalonare, deci nu pot fi anulate.